Blog

Din respect pentru Lege III

02.01.2014 20:49
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
 
ARTICOLUL 3
 
Teritoriul
 
(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
 
Detalii: https://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-3-constitutie
 
Avem o Constituţie bună, păcat că este ignorată chiar de cei care ar trebui să o impună. 
 
Alineatul (1) spune că TERITORIUL ROMÂNIEI ESTE INALIENABIL. Dicţionarul explicativ al limbii române spune că definiţia corectă pentru INALIENABIL este:
 
"INALIENÁBIL, -Ă, inalienabili, -e, adj. (Despre drepturi, bunuri) Care, potrivit legii sau voinței părților, nu poate fi înstrăinat. [Pr.: -li-e-] – Din fr. inaliénable."
 
**************************
 
Sub regimul constituţional dat de Constituţia originară din anul 1991, a fost impusă, prin dispoziţiile art 41 alin. (2) teza a II-adin legea fundamentală, interdicţia pentru cetăţenii străini şi apatrizi de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor din România. Această interdicţie a fost preluată şi de Legea 58/1998 privitoare la circulaţia juridică a terenurilor, în prezent abrogată, care dispunea în art. 3 că cetăţenii străini şi apatrizii, precum şi persoanele juridice străine nu pot dobândi terenuri în România prin acte juridice între vii sau pentru cauză de moarte. A fost astfel instituită pentru aceste subiecte de drept o incapacitate de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin orice act juridic, fie el între vii sau pentru cauză de moarte ori prin fapte juridice cum sunt accesiunea si uzucapiunea.
 
Constituţia revizuită din anul 2003, precum şi acte normative subsecvente, au modificat, însă, în chip esenţial reglementarea materiei supuse discuţiei. Astfel, în art. 44 alin. 2, se prevede că: "Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală. "Prin textul constituţional enunţat mai sus, cetăţenilor străini şi apatrizilor li se recunoaşte posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin trei moduri, respectiv: 1) în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană; 2) din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute de lege organică; 3) prin moştenire legală. Primele două moduri de dobândire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, de către cetăţenii străini şi apatrizi, sunt de perspectivă, iar al treilea mod are aplicabilitate imediată, de la data publicării Legii nr.429/2003 în Monitorul oficial. Conţinutul ultimei părţi al art.44 alin.2 "precum şi prin moştenire legală" demonstrează că legiuitorul constituant a înţeles să dea caracter autonom acestui mod de dobândire, faţă de celelalte două moduri de dobândire, prin folosirea conjuncţiei "precum". Ca urmare, din interpretarea gramaticală şi literală a acestui text, rezultă că dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi prin moştenire legală se poate face direct, în temeiul prevederilor constituţionale.
 
Prin reglementarea modului de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, prin moştenire legală, legiuitorul constituant a adoptat sistemul consacrat de Codul civil, în această materie, potrivit căruia moştenirea legală se face în scopul conservării bunurilor în familie , având la bază ideea afecţiunii prezumate a defunctului faţă de persoana care o moşteneşte, cât şi ideea obligaţiei morale transformată în obligaţie şi datorie faţă de familie şi de o anumită categorie de moştenitori, denumiţi rezervatari, care sunt totodată continuatori ai defunctului, spre a le asigura mijloace de existenţă. Cum textul constituţional nu distinge între moştenitorii legali rezervatari şi nerezervatari, înseamnă că toţi moştenitorii legali, cetăţeni străini şi apatrizi, vor putea dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Recunoaşterea modului de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi prin moştenire legală, în temeiul prevederilor constituţionale, trebuie interpretată şi prin prisma condiţiilor concrete, economice, sociale şi politice în care a fost adoptată Legea de revizuire a Constituţiei, prin care s-a urmărit armonizarea reglemetărilor interne cu cele comunitare. (https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept-civil/dobandirea-dreptului-de-proprietate-asupra-terenurilor-de-catre-persoanele-fizice-si-juridice-straine-225753.html )
 
**************************
 
Derută maximă! Deci, Constituţia din 2003 conţine articole contradictorii?! Teritoriul României este inalienabil sau este înstrăinabil?! Adică... poate fi cumpărat, bucată cu bucată, de către oricine are bani?! Sau: De ce Codul civil a introdus prevederi NECONSTITUŢIONALE?! Şi de ce Constituţia trebuie să fie modificată pentru a nu intra în contradicţie cu o lege oarecare?! Codul Civil a fost sau nu a fost dezbătut de camerele parlamentului? Domnii parlamentari cunosc sau nu cunosc CONSTITUŢIA ŢĂRII? Şi de ce nu modifică mai bine acele articole din Codul Civil care sunt NECONSTITUŢIONALE?
 
Poate autorităţilor române, rupte de realitate, le scapă un fenomen îngrijorător: 
 
În ultimele două decenii, sărăcirea inimaginabilă a determinat mulţi români să vândă tot ce aveau. Mulţi dintre ei au fost evacuaţi din locuinţe din cauza neplăţii utilităţilor, fenomen care se datorează atât salariilor mizerabile cât şi exploziei disponibilizărilor. Neplata nu este o dovadă a refuzului de plată ci a incapacităţii de plată, fenomen în care instituţiile statului, prin politica salarială dezastruoasă, protecţia socială doar simulată şi subminarea economiei naţionale la cererea FMI sau sub pretextul privatizării, sunt singurele responsabile. Mulţi alţii au fost evacuaţi din locuinţe prin inconştienta politică de retrocedare a imobilelor către evrei, care renunţaseră de bună voie la ele pentru a pleca în Israel.  
 
Îngrijorător este şi faptul că persoane fizice străine au cumpărat şi continuă să cumpere importante suprafeţe de teren agricol de la proprietari români sărăciţi, plecaţi în străinătate sau care au migrat spre oraşe în căutarea unui loc de muncă. 
 
Mă impresionează până la lacrimi să văd cât de preocupat este statul român de conservarea moştenirii/averii în familiile de străini şi apatrizi, şi chiar mă roade un pic invidia pentru faptul că nu este la fel de preocupat şi de bunăstarea familiilor de români. Chiar aş sfătui această persoană incertă care este statul român să fie atentă, ca nu cumva să se trezească într-o zi că nu mai are ce administra şi deci NU ÎŞI JUSTIFICĂ EXISTENŢA !!! Oricum, cetăţenii şi i-a lăsat de izbelişte de multă vreme...
 
Sincer, nu aş vrea să ştiu cât din suprafaţa ţării mai rămâne în proprietatea statului român. Şi nu pentru că un proprietar străin ar lua pământul în cârcă şi ar pleca cu el ci pentru că, în conformitate cu tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, a fost eliminată dubla impozitare. Cu alte cuvinte, o persoană juridică străină, care a cumpărat un obiectiv economic în România, este proprietar cu drepturi depline. Dar pentru că este persoana juridica străină şi deja plătitor de impozite către o altă ţară, ea nu va plăti niciun fel de impozit statului român. Ca şi cum în acel loc s-ar afla doar o groapă fără fund... 
 
Dar statul român poate să doarmă liniştit: pe bază de reciprocitate, va încasa impozite fabuloase de la marile corporaţii cu sediul în România şi care au reprezentanţe, filiale şi puncte de lucru pretutindeni în lume...
 
De fapt, cred că greşesc. Probabil persoane sus-puse din aparatul de stat şi-au încasat deja comisioane foarte atractive ca preţ al aservirii ţării.
 

Din respect pentru Lege II

30.12.2013 22:02

ARTICOLUL 2

Suveranitatea

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

 

 

Acest articol din Constituţia României spune clar că Suveranitatea aparţine poporului român şi deci numai el poate decide cedarea de suveranitate. PRIN REFERENDUM ! Un referendum clar, în care populaţia ţării să fie întrebată dacă este de acord cu cedarea de suveranitate către instituţii europene sau internaţionale.

 

Tot mai pregnant este sentimentul că statul romăn îşi “ţepuieşte” cetăţenii, ascunzându-le informaţii esenţiale. Numai aşa se explică politica “mersului pe burtă”, luarea deciziei de ratificare luându-se fără informarea populaţiei asupra obiectivelor ce trebuiau îndeplinite şi a costurilor aderării României la UE. Cu certitudine, politicienii ştiau că ratificarea tratatului de aderare este un acord implicit de cedare de suveranitate, dar au preferat să tăinuiască acest lucru faţă de electoratul care nu era atât de naiv încât să accepte.

 

Iată un articol foarte sugestiv în acest sens, din data de 27 aprilie 2005:

 

(sursa: https://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/9602/Basescu-Referendumul-privind-ratificarea-Tratatului-de-aderare-la-UE-pierdere-de-timp.html )

 

Basescu: Referendumul privind ratificarea Tratatului de aderare la UE, pierdere de timp!


Seful statului a declarat, luni, la Luxemburg, ca Romania va ratifica Tratatul de aderare la UE in Parlament, si nu prin referendum, deoarece s-ar pierde timpul, iar tara noastra va trebui sa dea un semnal statelor membre, in acest sens, informeaza Mediafax. De asemenea, presedintele Traian Basescu a sustinut ca acest demers va trebui realizat in cadrul actualei sesiuni parlamentare.

Etapele integrarii

Semnarea Tratatului de aderare a tarii noastre la Uniunea Europeana a produs euforie, dar si constientizarea, cel putin la nivel declarativ, de catre parlamentari a responsabilitatilor ce le revin in vederea compatibilizarii legislatiei romanesti cu cea europeana. Urmatoarea etapa, dupa momentul 25 aprilie 2005, consta in alegerea datei de ratificare a documentului asumat de autoritatile romane la Luxemburg.

Aceasta ratificare a fost discutata informal, pana acum, in doua versiuni. Pe de o parte, exista varianta PSD, care sustine organizarea unui referendum cu rol consultativ, caruia sa-i preceada o campanie de informare a populatiei. Pe de alta parte, membrii Coalitiei guvernamentale declara ca, o data cu ratificarea Constitutiei Romaniei in toamna lui 2003, s-a creat premisa ratificarii Tratatului de aderare prin vot parlamentar. Oricare ar fi decizia asupra modului de ratificare, aceasta nu va afecta interesele tarii noastre, spun unele voci din Parlament.

O alta consecinta a semnarii Tratatului, o constituie acreditarea, din partea forului legislativ reunit, a 35 de observatori pe care Romania este obligata sa-i trimita in Parlamentul European, incepand din septembrie 2005 sau din ianuarie 2006. In acest sens, fiecare grup parlamentar va nominaliza un numar de reprezentanti care sa indeplineasca criteriile cerute de UE.

PNL nu merge pe varianta referendumului

Senatorul PNL Teodor Melescanu a precizat, in contextul relatiei pe care tara noastra o va dezvolta cu statele membre ale UE dupa semnarea Tratatului, ca "in aceasta perioada, se configureaza doua directii prioritare. In primul rand, vom participa efectiv ca observatori la activitatile PE, in scopul orientarii politicii interne pe fagasul armonizarii legislatiei romanesti cu cea europeana. In al doilea rand, este necesara cresterea sensibila a activitatilor noastre de lobby, in vederea ratificarii Tratatului de aderare de catre cele 25 de state membre UE".

Intrebat care ar fi cea mai buna metoda de ratificare a Tratatului, fostul ministru de externe a afirmat ca "personal, nu sunt in favoarea unui referendum, dar se impune o campanie de informare a populatiei, premergatoare ratificarii". In scopul asigurarii prezentei observatorilor romani la PE, Melescanu a subliniat ca, printre cei sustinuti de grupul parlamentar liberal, prioritate vor avea membrii Comisiei de integrare europeana, numarul maxim limitandu-se la sapte. Astfel, printre posibilii observatori se afla Cristian Adomnitei, presedintele Organizatiei nationale de tineret liberal, Cristian Boureanu, Raluca Turcan.

PD vrea dezbatere publica

"Sunt convinsa ca va fi o relatie foarte buna intre Romania si UE, mai ales ca gestionarea ei sta si in mainile noastre, intr-o proportie importanta", a declarat deputata PD, Roberta Anastase. In privinta ratificarii Tratatului, secretarul partidului democrat a precizat ca "acest subiect merita o dezbatere publica. Sigur, organizarea unui referendum national presupune o procedura mai complicata, care atrage dupa sine o informare extraordinar de mare a populatiei pe aceasta tema, dat fiind ca 80% din cetatenii Romaniei se declara pro-integrare, dar nu stiu ce implica". Asadar, "as pleda pentru informarea corecta a populatiei si pentru ratificarea in Parlament a Tratatului", a intarit Anastase. Intrebata pe cine va trimite PD la PE, reprezentanta democratilor a confirmat ca, in principiu, membrii Comisiei de integrare sau de externe vor fi acredati ca observatori, dar se ia in calcul si varianta desemnarii acestora de catre partid.

Foarte adevărat! Românii, oameni de o bună credinţă dezarmantă, vecină cu naivitatea chiar, NU AVEAU CUM SĂ CUNOASCĂ DETALIILE TRATATULUI DE ADERARE ŞI CU ATÂT MAI PUŢIN SUBSTRATUL LUI ASCUNS! 

 

Şi iarăşi este foarte adevărat faptul că ar fi trebuit ca populaţia să fie CORECT INFORMATĂ, INCLUSIV REFERITOR LA CEDAREA DE SUVERANITATE pe care o presupune aderarea la UE! Dar nimeni nu a suflat o vorbă despre asta, atunci! Preşedintele Băsescu a preferat să... nu consulte electoratul, pe motiv că s-ar pierde timp! Abia acum un an am auzit pentru prima oară la preşedintele Băsescu sintagma CEDARE DE SUVERANITATE. Tactica “Pune omul în faţa faptului împlinit, că n-o să mai aibă ce să facă şi o s-o înghită şi p-asta” este o tehnică atât de mârşavă încât nu merită iertare!

 

Aş vrea să-i amintesc preşedintelui Băsescu acest articol din Constituţia României:

 

“ARTICOLUL 2

Suveranitatea

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”

 

Şi aş vrea să-i mai spun domnului preşedinte aşa:

 

PRIN FAPTUL CĂ AŢI SEMNAT IAR PARLAMENTUL A RATIFICAT UN DOCUMENT CARE CONŢINE IMPLICIT REFERIRI LA CEDAREA DE SUVERANITATE, AŢI SĂVÂRŞIT UN ACT ANTICONSTITUŢIONAL. ACEL DOCUMENT, CARE VINE ÎN CONFLICT FLAGRANT CU LEGEA NOASTRĂ SUPREMĂ – CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , ESTE NUL!

 

Din respect pentru Lege I

28.12.2013 16:19

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

ARTICOLUL 1

Statul român

(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.

(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.

(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Detalii: https://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-1-constitutie

 

Pentru că sunt un cetăţean onest care doreşte să respecte Constituţia şi toate legile ţării, am fost nevoit, în decursul timpului, să tot studiez legi. Nu din mare pasiune ci pentru că am întâlnit diverse situaţii în care a trebuit să fac referire la articole din diverse legi dar am avut surpriza să descopăr că există prevederi contradictorii în alte legi. Chiar mă întrebam, la un moment dat, dacă nu cumva suntem cu toţii cel putin contravenienţi, dacă nu chiar infractori şi asta fără să ştim. Cineva îmi spunea că necunoaşterea legii nu te exonerează de răspundere, ceea ce înseamnă că, chiar dacă greşesc în necunoştinţă de cauză, sunt infractor. Ca şi cum fiecare cetăţean al României ar trebui să studieze în permanenţă legile scoase pe bandă, şi uneori chiar la pachet, de către un parlament care încalcă în mod repetat nu numai normele legale ci şi pe cele de bun simţ.

Prin urmare, am pornit la studiul temeinic al Constituţiei.

Articolul 1 este o capodoperă, dar nu ne prezintă definiţia unui stat de drept. Deducem doar că este un stat în care VALORILE SUPREME sunt: DEMNITATEA omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic. Aşezarea demnităţii umane pe primul loc în ierarhia valorilor unui stat de drept este corectă, dar, din păcate, este călcat în picioare sistematic în democraţia originală postdecembristă, deşi Constituţia României prevede foarte clar şi explicit: “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.

 

Aş întreba oamenii politici care s-au perindat prin parlament, guvern, preşedinţie, etc, în ultimii 24 de ani: CUM au respectat ei acest articol din Constituţia României? Şi ce au făcut cu viaţa noastră?

I-aş mai întreba: Cine le-a dat lor dreptul de a vinde oamenii, ca pe sclavi, către transnaţionalele şi multinaţionalele care au cumpărat pe doi lei obiectivele economice ale României? Şi i-as întreba dacă acele contracte de aşa-zisă privatizare a obiectivelor economice către “investitori strategici” conţineau şi clauze de modernizare, re-tehnologizare şi rentabilizare a acelor obiective sau conţineau doar o penibilă negociere de preţ şi comisioane?! I-aş întreba dacă nu cumva ar fi trebuit ca acel contract să conţină şi clauze referitoare la integritatea obiectivelor, pentru că multe din ele au fost rase de pe faţa pământului, vândute ca fier vechi, iar betoanele au fost concasate şi vândute către firme de construcţii ca pietriş de concasare. I-aş întreba şi dacă în acele contracte au introdus clauze referitoare la păstrarea numărului de angajaţi pentru un număr de ani, aşa cum îi stă bine unui stat preocupat de soarta cetăţenilor săi.

I-aş întreba şi:

-Ce înseamnă INVESTITOR STRATEGIC?
-Care o fi strategia?!

Am ajuns la concluzia că strategia acestora este:

CUMPĂR PE DOI LEI OBIECTIVE RENTABILE, CARE ÎMI FAC CONCURENŢĂ PE PIAŢA INTERNAŢIONALĂ, LE FUR PIAŢA IAR PE ELE LE VÂND CA FIER VECHI ŞI ÎMI RECUPEREZ INVESTIŢIA CU PRISOSINŢĂ.

 

Ştiri

Notificare vizitatori

10.11.2013 16:05
Permiteţi vizitatorilor dumneavoastă să fie la curent cu ştiri şi evenimente pe website cât mai des posibil. Trebuie să vă păstraţi website-ul actualizat astfel încât vizitatorii să se obişnuiască să viziteze paginile regulat. Puteţi folosi informaţii RSS pentru a furniza articole noi direct la...

Website lansat

10.11.2013 16:04
Acest site este materializarea unui mai vechi proiect şi în acelaşi timp onorarea unei promisiuni. De ce “mai vechi”?! Poate din teamă, pentru că nu sunt un cunoscător al domeniului. Sau poate din neîncredere, pentru că s-ar putea să nu fie nimeni interesat de poveţtile mele. Şi “De ce abia acum?”...

Blog

Din respect pentru Lege III

02.01.2014 20:49
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI   ARTICOLUL 3   Teritoriul   (1) Teritoriul României este inalienabil. (2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional. (3) Teritoriul este...

Din respect pentru Lege II

30.12.2013 22:02
ARTICOLUL 2 Suveranitatea (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita...

Din respect pentru Lege I

28.12.2013 16:19
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ARTICOLUL 1 Statul român (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (2) Forma de guvernământ a statului român este republica. (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului,...