Blog
Din respect pentru Lege III
02.01.2014 20:49Din respect pentru Lege II
30.12.2013 22:02
ARTICOLUL 2 Suveranitatea (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
|
Acest articol din Constituţia României spune clar că Suveranitatea aparţine poporului român şi deci numai el poate decide cedarea de suveranitate. PRIN REFERENDUM ! Un referendum clar, în care populaţia ţării să fie întrebată dacă este de acord cu cedarea de suveranitate către instituţii europene sau internaţionale.
Tot mai pregnant este sentimentul că statul romăn îşi “ţepuieşte” cetăţenii, ascunzându-le informaţii esenţiale. Numai aşa se explică politica “mersului pe burtă”, luarea deciziei de ratificare luându-se fără informarea populaţiei asupra obiectivelor ce trebuiau îndeplinite şi a costurilor aderării României la UE. Cu certitudine, politicienii ştiau că ratificarea tratatului de aderare este un acord implicit de cedare de suveranitate, dar au preferat să tăinuiască acest lucru faţă de electoratul care nu era atât de naiv încât să accepte.
Iată un articol foarte sugestiv în acest sens, din data de 27 aprilie 2005:
Basescu: Referendumul privind ratificarea Tratatului de aderare la UE, pierdere de timp!
Seful statului a declarat, luni, la Luxemburg, ca Romania va ratifica Tratatul de aderare la UE in Parlament, si nu prin referendum, deoarece s-ar pierde timpul, iar tara noastra va trebui sa dea un semnal statelor membre, in acest sens, informeaza Mediafax. De asemenea, presedintele Traian Basescu a sustinut ca acest demers va trebui realizat in cadrul actualei sesiuni parlamentare.
Etapele integrarii
Semnarea Tratatului de aderare a tarii noastre la Uniunea Europeana a produs euforie, dar si constientizarea, cel putin la nivel declarativ, de catre parlamentari a responsabilitatilor ce le revin in vederea compatibilizarii legislatiei romanesti cu cea europeana. Urmatoarea etapa, dupa momentul 25 aprilie 2005, consta in alegerea datei de ratificare a documentului asumat de autoritatile romane la Luxemburg.
Aceasta ratificare a fost discutata informal, pana acum, in doua versiuni. Pe de o parte, exista varianta PSD, care sustine organizarea unui referendum cu rol consultativ, caruia sa-i preceada o campanie de informare a populatiei. Pe de alta parte, membrii Coalitiei guvernamentale declara ca, o data cu ratificarea Constitutiei Romaniei in toamna lui 2003, s-a creat premisa ratificarii Tratatului de aderare prin vot parlamentar. Oricare ar fi decizia asupra modului de ratificare, aceasta nu va afecta interesele tarii noastre, spun unele voci din Parlament.
O alta consecinta a semnarii Tratatului, o constituie acreditarea, din partea forului legislativ reunit, a 35 de observatori pe care Romania este obligata sa-i trimita in Parlamentul European, incepand din septembrie 2005 sau din ianuarie 2006. In acest sens, fiecare grup parlamentar va nominaliza un numar de reprezentanti care sa indeplineasca criteriile cerute de UE.
PNL nu merge pe varianta referendumului
Senatorul PNL Teodor Melescanu a precizat, in contextul relatiei pe care tara noastra o va dezvolta cu statele membre ale UE dupa semnarea Tratatului, ca "in aceasta perioada, se configureaza doua directii prioritare. In primul rand, vom participa efectiv ca observatori la activitatile PE, in scopul orientarii politicii interne pe fagasul armonizarii legislatiei romanesti cu cea europeana. In al doilea rand, este necesara cresterea sensibila a activitatilor noastre de lobby, in vederea ratificarii Tratatului de aderare de catre cele 25 de state membre UE".
Intrebat care ar fi cea mai buna metoda de ratificare a Tratatului, fostul ministru de externe a afirmat ca "personal, nu sunt in favoarea unui referendum, dar se impune o campanie de informare a populatiei, premergatoare ratificarii". In scopul asigurarii prezentei observatorilor romani la PE, Melescanu a subliniat ca, printre cei sustinuti de grupul parlamentar liberal, prioritate vor avea membrii Comisiei de integrare europeana, numarul maxim limitandu-se la sapte. Astfel, printre posibilii observatori se afla Cristian Adomnitei, presedintele Organizatiei nationale de tineret liberal, Cristian Boureanu, Raluca Turcan.
PD vrea dezbatere publica
"Sunt convinsa ca va fi o relatie foarte buna intre Romania si UE, mai ales ca gestionarea ei sta si in mainile noastre, intr-o proportie importanta", a declarat deputata PD, Roberta Anastase. In privinta ratificarii Tratatului, secretarul partidului democrat a precizat ca "acest subiect merita o dezbatere publica. Sigur, organizarea unui referendum national presupune o procedura mai complicata, care atrage dupa sine o informare extraordinar de mare a populatiei pe aceasta tema, dat fiind ca 80% din cetatenii Romaniei se declara pro-integrare, dar nu stiu ce implica". Asadar, "as pleda pentru informarea corecta a populatiei si pentru ratificarea in Parlament a Tratatului", a intarit Anastase. Intrebata pe cine va trimite PD la PE, reprezentanta democratilor a confirmat ca, in principiu, membrii Comisiei de integrare sau de externe vor fi acredati ca observatori, dar se ia in calcul si varianta desemnarii acestora de catre partid.
Foarte adevărat! Românii, oameni de o bună credinţă dezarmantă, vecină cu naivitatea chiar, NU AVEAU CUM SĂ CUNOASCĂ DETALIILE TRATATULUI DE ADERARE ŞI CU ATÂT MAI PUŢIN SUBSTRATUL LUI ASCUNS!
Şi iarăşi este foarte adevărat faptul că ar fi trebuit ca populaţia să fie CORECT INFORMATĂ, INCLUSIV REFERITOR LA CEDAREA DE SUVERANITATE pe care o presupune aderarea la UE! Dar nimeni nu a suflat o vorbă despre asta, atunci! Preşedintele Băsescu a preferat să... nu consulte electoratul, pe motiv că s-ar pierde timp! Abia acum un an am auzit pentru prima oară la preşedintele Băsescu sintagma CEDARE DE SUVERANITATE. Tactica “Pune omul în faţa faptului împlinit, că n-o să mai aibă ce să facă şi o s-o înghită şi p-asta” este o tehnică atât de mârşavă încât nu merită iertare!
Aş vrea să-i amintesc preşedintelui Băsescu acest articol din Constituţia României:
“ARTICOLUL 2
Suveranitatea
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
Şi aş vrea să-i mai spun domnului preşedinte aşa:
PRIN FAPTUL CĂ AŢI SEMNAT IAR PARLAMENTUL A RATIFICAT UN DOCUMENT CARE CONŢINE IMPLICIT REFERIRI LA CEDAREA DE SUVERANITATE, AŢI SĂVÂRŞIT UN ACT ANTICONSTITUŢIONAL. ACEL DOCUMENT, CARE VINE ÎN CONFLICT FLAGRANT CU LEGEA NOASTRĂ SUPREMĂ – CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , ESTE NUL!
Din respect pentru Lege I
28.12.2013 16:19
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ARTICOLUL 1 Statul român (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. (2) Forma de guvernământ a statului român este republica. (3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Detalii: https://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-1-constitutie
|
Pentru că sunt un cetăţean onest care doreşte să respecte Constituţia şi toate legile ţării, am fost nevoit, în decursul timpului, să tot studiez legi. Nu din mare pasiune ci pentru că am întâlnit diverse situaţii în care a trebuit să fac referire la articole din diverse legi dar am avut surpriza să descopăr că există prevederi contradictorii în alte legi. Chiar mă întrebam, la un moment dat, dacă nu cumva suntem cu toţii cel putin contravenienţi, dacă nu chiar infractori şi asta fără să ştim. Cineva îmi spunea că necunoaşterea legii nu te exonerează de răspundere, ceea ce înseamnă că, chiar dacă greşesc în necunoştinţă de cauză, sunt infractor. Ca şi cum fiecare cetăţean al României ar trebui să studieze în permanenţă legile scoase pe bandă, şi uneori chiar la pachet, de către un parlament care încalcă în mod repetat nu numai normele legale ci şi pe cele de bun simţ.
Prin urmare, am pornit la studiul temeinic al Constituţiei.
Articolul 1 este o capodoperă, dar nu ne prezintă definiţia unui stat de drept. Deducem doar că este un stat în care VALORILE SUPREME sunt: DEMNITATEA omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic. Aşezarea demnităţii umane pe primul loc în ierarhia valorilor unui stat de drept este corectă, dar, din păcate, este călcat în picioare sistematic în democraţia originală postdecembristă, deşi Constituţia României prevede foarte clar şi explicit: “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
Aş întreba oamenii politici care s-au perindat prin parlament, guvern, preşedinţie, etc, în ultimii 24 de ani: CUM au respectat ei acest articol din Constituţia României? Şi ce au făcut cu viaţa noastră?
I-aş mai întreba: Cine le-a dat lor dreptul de a vinde oamenii, ca pe sclavi, către transnaţionalele şi multinaţionalele care au cumpărat pe doi lei obiectivele economice ale României? Şi i-as întreba dacă acele contracte de aşa-zisă privatizare a obiectivelor economice către “investitori strategici” conţineau şi clauze de modernizare, re-tehnologizare şi rentabilizare a acelor obiective sau conţineau doar o penibilă negociere de preţ şi comisioane?! I-aş întreba dacă nu cumva ar fi trebuit ca acel contract să conţină şi clauze referitoare la integritatea obiectivelor, pentru că multe din ele au fost rase de pe faţa pământului, vândute ca fier vechi, iar betoanele au fost concasate şi vândute către firme de construcţii ca pietriş de concasare. I-aş întreba şi dacă în acele contracte au introdus clauze referitoare la păstrarea numărului de angajaţi pentru un număr de ani, aşa cum îi stă bine unui stat preocupat de soarta cetăţenilor săi.
I-aş întreba şi:
-Ce înseamnă INVESTITOR STRATEGIC?
-Care o fi strategia?!
Am ajuns la concluzia că strategia acestora este:
CUMPĂR PE DOI LEI OBIECTIVE RENTABILE, CARE ÎMI FAC CONCURENŢĂ PE PIAŢA INTERNAŢIONALĂ, LE FUR PIAŢA IAR PE ELE LE VÂND CA FIER VECHI ŞI ÎMI RECUPEREZ INVESTIŢIA CU PRISOSINŢĂ.