Din respect pentru Lege III
02.01.2014 20:49
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
ARTICOLUL 3
Teritoriul
(1) Teritoriul României este inalienabil.
(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
Detalii: https://legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-3-constitutie
Avem o Constituţie bună, păcat că este ignorată chiar de cei care ar trebui să o impună.
Alineatul (1) spune că TERITORIUL ROMÂNIEI ESTE INALIENABIL. Dicţionarul explicativ al limbii române spune că definiţia corectă pentru INALIENABIL este:
"INALIENÁBIL, -Ă, inalienabili, -e, adj. (Despre drepturi, bunuri) Care, potrivit legii sau voinței părților, nu poate fi înstrăinat. [Pr.: -li-e-] – Din fr. inaliénable."
**************************
Sub regimul constituţional dat de Constituţia originară din anul 1991, a fost impusă, prin dispoziţiile art 41 alin. (2) teza a II-adin legea fundamentală, interdicţia pentru cetăţenii străini şi apatrizi de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor din România. Această interdicţie a fost preluată şi de Legea 58/1998 privitoare la circulaţia juridică a terenurilor, în prezent abrogată, care dispunea în art. 3 că cetăţenii străini şi apatrizii, precum şi persoanele juridice străine nu pot dobândi terenuri în România prin acte juridice între vii sau pentru cauză de moarte. A fost astfel instituită pentru aceste subiecte de drept o incapacitate de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin orice act juridic, fie el între vii sau pentru cauză de moarte ori prin fapte juridice cum sunt accesiunea si uzucapiunea.
Constituţia revizuită din anul 2003, precum şi acte normative subsecvente, au modificat, însă, în chip esenţial reglementarea materiei supuse discuţiei. Astfel, în art. 44 alin. 2, se prevede că: "Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală. "Prin textul constituţional enunţat mai sus, cetăţenilor străini şi apatrizilor li se recunoaşte posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin trei moduri, respectiv: 1) în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană; 2) din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute de lege organică; 3) prin moştenire legală. Primele două moduri de dobândire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, de către cetăţenii străini şi apatrizi, sunt de perspectivă, iar al treilea mod are aplicabilitate imediată, de la data publicării Legii nr.429/2003 în Monitorul oficial. Conţinutul ultimei părţi al art.44 alin.2 "precum şi prin moştenire legală" demonstrează că legiuitorul constituant a înţeles să dea caracter autonom acestui mod de dobândire, faţă de celelalte două moduri de dobândire, prin folosirea conjuncţiei "precum". Ca urmare, din interpretarea gramaticală şi literală a acestui text, rezultă că dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi prin moştenire legală se poate face direct, în temeiul prevederilor constituţionale.
Prin reglementarea modului de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, prin moştenire legală, legiuitorul constituant a adoptat sistemul consacrat de Codul civil, în această materie, potrivit căruia moştenirea legală se face în scopul conservării bunurilor în familie , având la bază ideea afecţiunii prezumate a defunctului faţă de persoana care o moşteneşte, cât şi ideea obligaţiei morale transformată în obligaţie şi datorie faţă de familie şi de o anumită categorie de moştenitori, denumiţi rezervatari, care sunt totodată continuatori ai defunctului, spre a le asigura mijloace de existenţă. Cum textul constituţional nu distinge între moştenitorii legali rezervatari şi nerezervatari, înseamnă că toţi moştenitorii legali, cetăţeni străini şi apatrizi, vor putea dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. Recunoaşterea modului de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi prin moştenire legală, în temeiul prevederilor constituţionale, trebuie interpretată şi prin prisma condiţiilor concrete, economice, sociale şi politice în care a fost adoptată Legea de revizuire a Constituţiei, prin care s-a urmărit armonizarea reglemetărilor interne cu cele comunitare. (https://biblioteca.regielive.ro/referate/drept-civil/dobandirea-dreptului-de-proprietate-asupra-terenurilor-de-catre-persoanele-fizice-si-juridice-straine-225753.html )
**************************
Derută maximă! Deci, Constituţia din 2003 conţine articole contradictorii?! Teritoriul României este inalienabil sau este înstrăinabil?! Adică... poate fi cumpărat, bucată cu bucată, de către oricine are bani?! Sau: De ce Codul civil a introdus prevederi NECONSTITUŢIONALE?! Şi de ce Constituţia trebuie să fie modificată pentru a nu intra în contradicţie cu o lege oarecare?! Codul Civil a fost sau nu a fost dezbătut de camerele parlamentului? Domnii parlamentari cunosc sau nu cunosc CONSTITUŢIA ŢĂRII? Şi de ce nu modifică mai bine acele articole din Codul Civil care sunt NECONSTITUŢIONALE?
Poate autorităţilor române, rupte de realitate, le scapă un fenomen îngrijorător:
În ultimele două decenii, sărăcirea inimaginabilă a determinat mulţi români să vândă tot ce aveau. Mulţi dintre ei au fost evacuaţi din locuinţe din cauza neplăţii utilităţilor, fenomen care se datorează atât salariilor mizerabile cât şi exploziei disponibilizărilor. Neplata nu este o dovadă a refuzului de plată ci a incapacităţii de plată, fenomen în care instituţiile statului, prin politica salarială dezastruoasă, protecţia socială doar simulată şi subminarea economiei naţionale la cererea FMI sau sub pretextul privatizării, sunt singurele responsabile. Mulţi alţii au fost evacuaţi din locuinţe prin inconştienta politică de retrocedare a imobilelor către evrei, care renunţaseră de bună voie la ele pentru a pleca în Israel.
Îngrijorător este şi faptul că persoane fizice străine au cumpărat şi continuă să cumpere importante suprafeţe de teren agricol de la proprietari români sărăciţi, plecaţi în străinătate sau care au migrat spre oraşe în căutarea unui loc de muncă.
Mă impresionează până la lacrimi să văd cât de preocupat este statul român de conservarea moştenirii/averii în familiile de străini şi apatrizi, şi chiar mă roade un pic invidia pentru faptul că nu este la fel de preocupat şi de bunăstarea familiilor de români. Chiar aş sfătui această persoană incertă care este statul român să fie atentă, ca nu cumva să se trezească într-o zi că nu mai are ce administra şi deci NU ÎŞI JUSTIFICĂ EXISTENŢA !!! Oricum, cetăţenii şi i-a lăsat de izbelişte de multă vreme...
Sincer, nu aş vrea să ştiu cât din suprafaţa ţării mai rămâne în proprietatea statului român. Şi nu pentru că un proprietar străin ar lua pământul în cârcă şi ar pleca cu el ci pentru că, în conformitate cu tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, a fost eliminată dubla impozitare. Cu alte cuvinte, o persoană juridică străină, care a cumpărat un obiectiv economic în România, este proprietar cu drepturi depline. Dar pentru că este persoana juridica străină şi deja plătitor de impozite către o altă ţară, ea nu va plăti niciun fel de impozit statului român. Ca şi cum în acel loc s-ar afla doar o groapă fără fund...
Dar statul român poate să doarmă liniştit: pe bază de reciprocitate, va încasa impozite fabuloase de la marile corporaţii cu sediul în România şi care au reprezentanţe, filiale şi puncte de lucru pretutindeni în lume...
De fapt, cred că greşesc. Probabil persoane sus-puse din aparatul de stat şi-au încasat deja comisioane foarte atractive ca preţ al aservirii ţării.